USR cere anularea legilor Educaţiei promovate de ministrul Sorin Cîmpeanu, deoarece le consideră ca fiind “anti-liberale” şi “amplifică politizarea” educaţiei şi controlul politic central asupra acesteia, conform unui comunicat de presă, conform agenției de presă Agerpres.

Retragerea proiectelor

“USR nu poate accepta ca ministrul să devină vătaful învăţământului românesc şi solicită retragerea proiectelor. În caz contrar, USR se va opune tuturor reglementărilor identificate ca fiind nocive pentru sistemul de educaţie din România”, este notat în comunicat. Potrivit aceleiaşi surse, în proiectele de legi “nu se regăseşte nicio viziune”, fiind caracterizate de “închistare şi restauraţie” şi reprezentând o “reformă brejnevistă”.

Departamentul de Politici Publice al USR în colaborare cu parlamentarii din grupul USR pentru Educaţie au scris un document ce subliniază “problemele majore” ale proiectelor amintite.

USR este de părere că noile legi ale educaţiei sunt “o tentativă de mituire electorală a cadrelor didactice”, sub promisiunea unor creşteri salariale majore.

“Or, creşterile salariale puteau fi acordate şi până acum, în baza legii în vigoare, dacă ministrul Sorin Cîmpeanu, aflat la al treilea mandat, ar fi vrut cu adevărat. În plus, creşterile salariale se acordă prin bugetul de stat, nu prin legile educaţiei, iar proiectele Cîmpeanu nu prevăd nicio grilă salarială pentru cadrele didactice. Legea învăţământului preuniversitar prevede clar o singură modificare salarială pentru profesorii stagiari, cu două prevederi contradictorii: la un articol salariul stagiarului este egal cu salariul mediu pe economie, la un altul, stagiarul va primi salariul prevăzut de legea salarizării pentru profesorul debutant”, specifică sursa citată.

Conform USR, proiectele nu au în vedere resursele financiare pentru creşterile salariale pe care ministrul Cîmpeanu le-a anunțat, “care promite salarii medii în educaţie de 9.300 lei, respectiv o creştere cu 43%”.

Analiza USR mai notează o altă problemă legată de faptul că noile legi “amplifica politizarea educaţiei şi controlul politic central” asupra acesteia.

“Cele mai multe aspecte ce ţin de funcţionarea sistemului vor fi reglementate prin ordine de ministru (în jur de 240!), fiind evitat astfel controlul parlamentar şi de constituţionalitate. Funcţionarea întregului sistem de educaţie va depinde doar de pixul ministrului, iar arhitectura instituţională este redesenată în jurul ministrului. Se desfiinţează şi reînfiinţează cu alt nume instituţii care aveau un minim grad de autonomie”, potrivit studiului.

Se mai atrage atenția asupra legii învăţământului preuniversitar ce “premiază excelenţa individuală, obţinută în principal prin efortul copiilor şi al părinţilor, ceea ce este meritoriu, dar este dezinteresată” de incluziune şi performanţă la nivelul întregului sistem. Astfel, cuvântul “excelenţă” se regăseşte în textul noii legi de 53 de ori, iar cuvântul “echitate” de 2 ori.

“Managementul şcolilor nu are acum puteri reale, depinde prea mult de birocraţia de mai sus sau de primării. Prin noua lege, asta nu se schimbă deloc, dar mai apare încă un director. În acest moment, directorul şcolii (ca şi CA-ul) nu decide în problemele reale de management – nu are bugetul, nu are competenţe pe resursele umane. O reformă reală ar trebui să redefinească funcţiile de management la nivelul şcolii. Ce face pachetul de legi? Lasă funcţia de director aşa cum este şi mai adaugă încă una – directorul administrativ”, explică cei de la USR.

Nevoia unei reforme

USR estimează necesitatea unei reforme curriculare ce se concentrează pe cultura generală, gândirea critică, practică, creativitatea şi interdisciplinaritatea şi nu atât de mult pe transmiterea de informaţii. Aceștia susțin și un nou concept de Bacalaureat, “dar unul pentru asigurarea unei rute complete între educaţia preuniversitară şi cea superioară”, pentru toate tipurile de învăţământ.

Conform USR, principala probă de Bac ar trebui să aibă în vedere verificarea competenţelor de alfabetizare funcţională: literaţia, alfabetizarea matematică şi ştiinţifică, iar cel puţin una dintre probele obligatorii să fie dintre disciplinele de specialitate.

Asociația mai propune și finanţarea adecvată a cercetării şi menţinerea evaluărilor standardizate.

“Deşi trendul internaţional este împotriva evaluării standardizate, care nu surprinde particularităţile, înclinaţiile, talentele şi interesele fiecărui elev în parte, România încă are nevoie, pentru o perioadă de tranziţie, de evaluare standardizată, care dă o şansă tuturor copiilor şi colectează date pe baza cărora să se poată construi politici publice serioase”, a mai adăugat USR.

USR cere menținerea CNADTCU ca organism central independent de decizia politică a ministrului Educaţiei, dar şi implementarea interdicţiei de ocupare a funcţiilor de conducere în învăţământ pentru cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

Distribuie:

Student la facultatea de Traducere și Interpretare din cadrul Universității de Construcții București. Scriu articole de plăcere, jurnalismul fiind una dintre pasiunile mele și sper să reușesc în viață mergând pe acest drum.