Studenții prestigioasei Universități din Berlin s-au revoltat agravării măsurilor anti-Covid. Asta a fost considerată ca fiind o acțiune neașteptată din partea unei instituții atât de sensibilă în ochii puterii chineze, după spusele AFP deluni, preluate ulterior de Agerpres.

Capitala chineză încă aplică măsuri foarte stricte anti-Covid. Restaurantele și alte afaceri sunt închise, iar reședințele sunt plasate în izolare. Toate acestea, în ciuda faptului că în marea metropolă de peste 20 de milioane de locuitori, nu au fost înregistrate decât 1000 de cazuri. Regimul comunist rămâne la politica zero Covid, care este prezentată ca un succes.

Situația studenților

Duminică seara în campusul Wanliu, peste 300 de studenți, care au preferat să își păstreze anonimatul au declarat: ”Astăzi am văzut tradiţia contestatară a studenţilor din Beida renăscând din cenuşă”, a afirmat un utilizator pe reţeaua de socializare Weibo, într-un comentariu cenzurat prompt.

Este clar că nimeni nu este mulțumit de situația actuală, Shanghai, cel mai populat oraș chinez, se află în carantină de la începutul lunii februarie.

Prestigioasa universitate a fost în 1989 centrul demonstraţiilor de la Tiananmen pentru democraţie, care s-au încheiat într-o baie de sânge în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989.

Demonstrațiile anterioare din Tienanmen

Protestele din Piața Tienanmen (în chineză: 六四事件) din 1989, care au culminat în Masacrul din Piața Tienanmen pe 4 iunie 1989, au fost manifestații efectuate de studenți și intelectuali. Evenimentele sociopolitice care au avut loc în același an au dus la prăbușirea multor guverne comuniste.

Protestatar anonim cunoscut drept „Omul din Piața Tiananmen

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_din_Piața_Tiananmen#/media/Fișier:Tianasquare.jpg

Comunitatea internațională, organizațiile pentru drepturile omului și analiștii politici au condamnat guvernul chinez pentru masacru. Țările occidentale au impus embargouri asupra Chinei[1]. Guvernul chinez a făcut arestări pe scară largă a protestatarilor și susținătorilor lor, a suprimat alte proteste în jurul Chinei, a expulzat jurnaliști străini, a acoperit strict evenimentele din presa internă, a consolidat forțele de poliție și de securitate internă și a retrogradat protestele. În general, suprimarea a încetat temporar politicile de liberalizare în anii 1980. Considerat un eveniment de răscruce, protestele au stabilit limitele exprimării politice în China și în secolul XXI. Memoria sa este larg asociată cu chestionarea legitimității guvernării Partidului Comunist și rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din China.

Sursa informațiilor: Wikipedia

Distribuie:

Student la facultatea de Traducere și Interpretare din cadrul Universității de Construcții București. Scriu articole de plăcere, jurnalismul fiind una dintre pasiunile mele și sper să reușesc în viață mergând pe acest drum.