Majoritatea românilor sunt de părere că sistemul de învățământ îi avantajează pe cei ce provin din familii înstărite “combinate cu prezența unei legături intense între nivelul de educație și venit, cea mai ridicată din toate țările UE, explică în parte decalajul major și în creștere continuă dintre rural și urban”, conform unui raport publicat săptămâna aceasta de fundația Friedrich Ebert Stiftung, ce are la bază un sondaj realizat la finalul anului trecut în România.
Despre Raport
Raportul “Atitudini și valori de tip progresist în România”, arată că în educația, alături de alte elemente socio-demografice care influențează calitatea vieții unei persoane a evoluat în ultimii 30 de ani într-o manieră în care s-au aprofundat atât diferențele dintre urban și rural, cât și între județele puternic și cele slab dezvoltate.
Documentul are ca bază date culese cu ajutorul unui sondaj realizat de institutul CCSAS în octombrie-decembrie 2021, pe un eșantion de 3.666 de respondenți, descris drept reprezentativ pentru populația adultă din România. Sondajul a folosit trei subeșantioane reprezentative, cu un chestionar parțial distinct.
Se face referire la mai multe probleme sociale și economice care influențează atitudinile românilor, raportul abordează două teme care relevă adâncirea diferențelor între mediile favorizate și defavorizate, în ultimele decenii:
- Abandonul școlar: “datele arată nu doar valori extrem de ridicate la nivel național, dar raportul dintre rata de abandon în urban și rata de abandon în rural este 5,5, cel mai mare între țările UE (unde media este 1,2).”
- Dezvoltarea învățământului privat, “un alt factor care contribuie la creșterea decalajelor de acces la o educație de calitate în funcție de atributele socio-economice ale familiilor”, Potrivit documentului, sectorul privat a cuprins 3,1% dintre elevii din învățământul ante-preșcolar, 5,9% – preșcolar, 1,3% – învățământul primar și gimnazial, 2,2% – învățământul liceal, 2,5%, profesional, peste 20% – învățământul postlceal.
Părerea românilor despre sistemul de educație, conform datelor folosite în raport:
Trei din cinci respondenți (59%) , în mare sau foarte mare măsură, sunt de părere că sistemul de educație îi avantajează pe copiii din familii înstărite. Simultan, doar jumătate (49,5%) cred că sistemul îi încurajează pe cei mai buni și cei mai talentați.
Răsăunsurile participanților variază în funcție de propriile resurse:
- “Rezultatele par să sugereze că cei cu resurse insuficiente (fără bacalaureat – 66%, din mediu rural – 65%, cu un venit insuficient pentru strictul necesar – 64%) percep într-o măsură mai mare un anumit nivel de inechitate în tratamentul elevilor.”
- “De partea cealaltă, respondenții cu studii superioare (45%), din urban (55%) și cu venituri care le asigură un trai confortabil (40%) percep în măsură mai mică astfel de situații.”
- “Merită remarcat și faptul că 67% dintre cei care au experiența migrației internaționale în gospodărie, direct sau indirect, consideră că sistemul de educație din România avantajează copiii familiilor înstărite.”
Când vine vorba de sprijinul elevilor cu probleme de învățare sau a celor buni și talentați, respondenții din mediul urban și cei cu studii superioare consideră în mai mare măsură decât ceilalți că acesta nu e acordat într-o măsură suficientă.