Luni, la sediul PNL București au avut loc mai multe discuții pornite de la o dezbatere organizată pe linie de partid legată de proiectele de legi ale Educației. Astfel, s-a ajuns la o dispută între ministrul Sorin Cîmpeanu și una dintre profesoarele participante.

Contrazicerea

Lector universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, Antoaneta-Firuța Tacea a făcut studii în domeniul normativ, legate de proiectarea, implementarea și evaluarea curriculumului.

Într-un final, discuția în contradictoriu a ajuns la replici de tipul “Ba da” / “Ba nu”. Cîmpeanu: “Ați spus că ați lucrat la legea 1/ 2011. Nu e cumva aceeași exprimare și acolo?”/ “Nu” / “Eu zic ca da” / “Nu. Secțiunea din lege nu e aceeași”.

Dialogul integral între cei doi

Antoaneta-Firuța Tacea: Despre Bacalaureat: în text scrie examen național de evaluare – din perspectiva coerenței lingvistice, proba E face ca acest examen să nu mai fie național, atâta vreme cât e facultativă. Poate fi valoros, dar examenul nu mai e național.

Atâta vreme cât nu mi-am propus anterior și nu am descris examenul ca unul care să diferențieze elevii în mai multe categorii vin cu un set de probe care automat diferențiază, nu în sens pozitiv sau negativ, îi împarte în 2 categorii. Am ieșiri din sistem de două feluri. Lucrurile trebuie să rămână clare din acest punct de vedere.

M-am ipostaziat apoi în rolul celui care proiectează planurile cadru din învățământ. Am făcut asta ca și pălmaș, în primii ani când colaboram cu ministerul Educației în diferite grupuri în care am contribuit, ultima contribuție fiind în comisia de validare pentru actualele planuri la învățământul gimnazial.

Legat de Proba A – Ce face cu text de lege cine se apucă să facă planurile cadru? Va considera că în trunchiul comun pentru învățământul liceal trebuie să intre în exclusivitate doar probele menționate la această probă. Scrie așa: Proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane. 

Asta înseamnă că în trunchiul comun în învățământul liceal nu voi mai putea avea alte discipline. Sunt cel care are foaia albă în față și vreau să știu ce discipline am în trunchiul comun. Am rezolvat problema planurilor cadrul din lege. Este clar, după acest text, așa cum sună el.

Sorin Cîmpeanu: Disciplinele, cuvântul articulat, dacă nu ar fi fost urmat de o enumerare ar fi fost, așa cum ați zis. Putem să reformulăm. Lingvistic vorbind: disciplinele enumerate în continuare. 

Antoaneta-Firuța Tacea: Discipline.

Sorin Cîmpeanu: În momentul de față, nu toți elevi dau aceleași probe. Asta nu îi ia Bacalaureatului caracterul național. Proba de limba maternă, spre exemplu, nu o susțin toți elevii. Mai mult, ideea acestei legi este de a pune în valoare competențele elevilor, a organiza probe diferite. Asta este ideea de principiu, dincolo de coerența lingvistică. Caracterul național se referă la aplicabilitate.

Am spus, distinsă doamnă, că este în discuție dacă rămâne facultativă proba E, cu avantaje și dezavantaje. Dacă va fi facultativă, sunt competențe avansate și putem promova excelența, dacă nu, va fi în rândul probelor care condiționează promovarea grupate pe subiecte dificultate scăzută, medie, și excelența o lăsăm la o parte. (…)

Antoaneta-Firuța Tacea: Reflectă Bacalaureatul această diferențiere în filiere profiluri și specializări? Dacă da, bine, dacă nu, putem pune sub semnul facultativului proba E. Dar cum justificăm în felul acesta un număr foarte mare de discipline care sunt în planurile cadru și contribuie la specializare? (…) Nivelurile învățământului: Sunt incluse secțiunile 5, 6, 7. Învățământul în liceele cu profil agricol, cu profil militar, învățământul de artă și învățământul sportiv. Acestea nu sunt niveluri – titlu de capitol care includ elemente ce nu au legătură cu ce ni se anunță în acel titlu de capitol. Trebuie să avem un text care să spună ceva care să îmbunătățească, să aducă claritate.

Sorin Cîmpeanu: Vă asigur că nimeni nu a pretins că sunt niveluri de învățământ.

Antoaneta-Firuța Tacea: Așa scrie în text

Sorin Cîmpeanu: O să revedem.

Antoaneta-Firuța Tacea: Capitolul 8. Curriculum, profil de formare, portofoliul elevului. Atenție, profilul de formare este parte din curriculum. În lege nu vorbim despre curriculum, ci în compendiile de specialitate. Legea ne spune ce se întâmplă în contextul curriculumului național. Atenție, profilul de formare e parte din curriculumul național, portofoliul este o componentă care ține de evaluare.

Am fragmentat partea de evaluare, am combinat-o cu partea despre curriculum și nici aia complet, și am pus-o într-un capitol care nu este nici unitar, nici complet.

Sorin Cîmpeanu: Ați spus că ați lucrat la legea 1/2011. Nu e cumva aceeași exprimare și acolo?

Antoaneta-Firuța Tacea: Nu.

Sorin Cîmpeanu: Eu zic ca da.

Antoaneta-Firuța Tacea: Nu. Secțiunea din lege nu e aceeași. (…)

Antoaneta-Firuța Tacea: Prin textul acestei legi stabilim statutul anumitor discipline, îl fixăm prin textul legii și creăm astfel diferențe majore între discipline. Unele au statul reglementat prin planuri cadru, altele direct prin lege.

Sorin Cîmpeanu: E corect și e asumat acest lucru.(…)

Antoaneta-Firuța Tacea: Disciplinei Educație pentru viață i se asociază și semnificații și detalieri legate la conținuturile învățării. Asta îmi spune că există o suprapunere perfectă, o redundanță evidentă între acele module și ce avem acum în actualele programe școlare asociate diferitelor discipline din planurile cadru. Cei care vor proiecta mai departe curriculumul vor trebui să elimine aceste redudanțe.

Sorin Cîmpeanu: Asta e și ideea.

Antoaneta-Firuța Tacea: Planurile cadru vor fi văzute ca niște tomberoane în care se vor pune cât mai mult…

Sorin Cîmpeanu: Voi veghea să nu se întâmple asta și explicația apariției în lege a acestor module adaptate vârstei elevului, necesare pregătirii pentru viață ale elevilor din toate perspectivele, menționate în acel articol, diferă din perspectiva caracterului disciplinei, de științe, matematică. Au o abordare unitară. Pentru a simplifica lucrurile la planurile cadru, în sensul eliminării a ceea ce s-a întâmplat până acum, pentru că dumneavoastră, care ați participat în fiecare an, dacă îmi spuneți că aceste planuri cadru au generat rezultate bune în rândul elevilor, și mă și convingeți de asta, atunci nu era nevoie de o lege și de România Educată, că erau bine așa cum le-ați făcut dumneavoastră.

Antoaneta-Firuța Tacea: Nu le-am făcut eu. Am spus că am participat, asta nu înseamnă că decizia nu a reflectat toate punctele de vedere pe care le-am avut la momentul acela. Au fost și puncte de vedere contrare.

Dacă am o disciplină care se numește Educație pentru Viață, nu înseamnă că celelalte nu sunt relevante pentru viață? Altfel ajungem iarăși într-o situație în care, de aici până aici avem cunoaștere de tip academic, facem matematică nu pentru viață, și educație pentru viață se face separat.

Sorin Cîmpeanu: Am consultat și CNPEE-ul [n. red. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație], care include științele educației, care în viziunea noii legi are un statut puternic consolidat. Acești experți au confirmat aceasta variantă. Va trebui să avem consultări în ritm mai alert pentru a îmbunătăți ce se poate la nivel de minister al Educației, pentru că mai apoi, Parlamentul va decide”.

Distribuie:

Student la facultatea de Traducere și Interpretare din cadrul Universității de Construcții București. Scriu articole de plăcere, jurnalismul fiind una dintre pasiunile mele și sper să reușesc în viață mergând pe acest drum.