Chiar și în urma celui de-al doilea concurs pentru funcțiile de director și director adjunct din școli, au rămas peste 1.700 de posturi neocupate.

Posturi neocupate 

Conform unor date obținute de la Ministerul Educației de către „România liberă”, din cele 3.425 de funcții vacante disponibile în a doua etapă a concursului de ocupare a funcțiilor de directori în învățământul preuniversitar de stat, au fost ocupate doar 1.705 (1.162 directori și 543 directori adjuncți).

Ministerul a mai precizat pentru sursa citată că pentru următoarele etape sunt vacante 1.719 de astfel de funcții de conducere (1.125 directori și 594 directori adjuncți), dintr-un total de peste 8.500 de posturi vacante inițial.

Acești angajați ar trebui să aibă cel mai mare salariu într-o școală. Sorin Cîmpeanu: Problemele în educație nu vor fi rezolvate până când resursele nu vor fi suficiente

Indemnizații

Un profesor director de liceu ori școală, poate primi o indemnizație de conducere cuprinsă între 15 și 35% din salariul de bază. Dar, în funcție de numărul de clase ale unității. Un director adjunct poate avea o indemnizație de maximum 25% din salariu.

Un învățător sau o educatoare director de școală/grădiniță primește o indemnizație de conducere cuprinsă între 5 și 20% din salariu.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, susține că salariile ar trebuie să fie mai mari pentru funcțiile de conducere ale unităților de învățământ.

„Salarizarea este un puternic factor de motivație, nu trebuie să negăm acest lucru. Atâta vreme cât există posibilitatea de a obține un salariu mai mare ca simplu profesor, fără să asumi responsabilitatea leadershipului unei școli, unii dintre cei mai buni nu sunt motivați pentru a candida, pentru a ocupa aceste posturi de director. Pe de altă parte directorul unei școli este extrem de important, este cel care trebuie să fie motorul dezvoltării acele școli. Dar nu întotdeauna cei care sunt profesori foarte buni, de matematică, de fizică, de chimie, de filozofie și de ce vreți dumneavoastră, au și abilități manageriale. De aceea, și în urma unor întâlniri, ultima avut loc chiar luni cu Asociația Municipiilor din România, cu primarii municipiilor din România, am fost de acord și vom propune la nivelul proiectului unei noi legi a educației din învățământul preuniversitar instituirea funcției de director administrativ”, spune Cîmpeanu.

De asemenea, Cîmpeanu a scos în evidență faptul că în educație nu vor exista rezultate până când resursele nu vor fi suficente, de la salarii la dotările sălilor de curs.

Tot Ministrul Educației, spunea că, elevii ar trebui să se mai înscrie și la școlile profesionale. După ce termină clasa a VIII-a, copiii pot face două lucruri. Fie să meargă la un liceu timp de patru ani, iar ulterior să dea la o facultate. Fie să meargă la o școală profesională, care durează maxim trei ani, și vor căpăta un certificat de calificare într-un anumit domeniu. Teoretic, după ce vor obține acest certificat de muncă, tinerii vor putea fi integrați în piața muncii. Din nefericire, în realitate, lucrurile stau diferit.

CITEȘTE ȘI – Lipsă acută de personal în învățământul profesional românesc. Cîmpeanu recunoaște : Este nevoie de o salarizare motivantă

Distribuie:

Alex are o experiență de peste 5 ani în presa online, precum și în content writing. Am scris pentru site-uri de top de știri din România pe diferite subiecte, cu preponderență pe internațional și educație. Acum, fac parte din echipa The Student și îmrepună vom duce proiectul la următorul nivel.