Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat recent un raport pe tema practicilor internaționale cu privire la integrarea copiilor supradotați, iar țările care nu au atins această problemă încă sunt încurajate să o facă cât mai curând.

Raportul în cauză vorbește despre abordările întâlnite în alte state ale lumii, și despre cum acestea fructifică inteligența sau talente speciale ale acestor copii. Profesorii sunt nevoiți chiar să se pregătească încă din programele de formare inițială pentru viitorii elevi care intră în această categorie.

Ce spune raportul?

În raport se vorbește despre dificultățile mai multor țări în implementarea programelor de suport pentru copiii supradotați, iar aceste dificultăți pornesc de la lucruri simple precum simpla măsurare a capacităților lor. Asta este cu atât mai greu deoarece în prezent definițiile se află într-o mișcare continuă. În prezent supradotat nu mai înseamnă un scor mare într-un test iq, cuvântul supradotat cuprinzând și empatia sau creativitatea.

“Țările OCDE folosesc termeni diferiți pentru a-i descrie pe elevii dotați. De exemplu, Germania și Spania vorbesc despre elevi ‘dotați’, iar în Australia și Marea Britanie – despre elevi ‘dotați și talentați’. Franța pune accentul pe dezvoltarea elevilor și vorbește despre ‘elevi cu potențial înalt’. Abordările educației pentru acești elevi sunt de asemenea diferite. În Coreea de Sud, educația pentru elevi supradotați este o zonă de politică educațională separată, cu propriul cadru și cu școli dedicate. În alte țări, elevii supradotați sunt incluși într-o categorie mai largă, adesea cea a elevilor cu nevoi educaționale speciale. În unele contexte, precum Finlanda, nu se face nicio referire la elevii supradotați, iar școlile trebuie să poată să răspundă nevoilor tuturor elevilor, ără să evidențieze caracteristici personale. Ceea ce este comun, însă, în aproape toate țările CODE este existența unor strategii de accelerare prin care li se oferă elevilor dotați să învețe mai rapid și să aibă acces la conținuturi curriculare mai bogate, la activități de învățare în afara clasei”. conform site-ului OCDE.

Concluzia?

Raportul arată că argumentele cu privire la cel mai bun posibil mijloc de sprijinire a acestor elevi sunt încă limitate, dar “paradigma incluziunii și cercetările recente tind să sugereze că a avea un grup divers de elevi laolaltă, într-o clasă normală, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, este un lucru benefic pentru toți”.

Distribuie:

Student la facultatea de Traducere și Interpretare din cadrul Universității de Construcții București. Scriu articole de plăcere, jurnalismul fiind una dintre pasiunile mele și sper să reușesc în viață mergând pe acest drum.