Joi, între orele 15.00 și 17.00, poți participa la expoziția celor cinci manuscrise ale scriitorilor Emil Cioran şi Mircea Eliade de la Biblioteca Națională a României.

Evenimentul este unui inedit și este posibil datorită achiziționării manuscriselor de către Ministerul Culturii.  

Textele originale pe care doritorii le vor putea vedea mâine, în premieră, sunt următoarele:

  • „Aveux et anathemes”, autor Emil Cioran, datare 1986, exemplar unic;
  • „Note pentru 1935-1936”, Mircea Eliade, datare 1935-1936, exemplar unic ce cuprinde schiţele autorului în creion pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană”;
  • „Despre filosofia medievală”, autor Mircea Eliade, datare cca 1925, exemplar unic; 
  • „Schiţe şi note asupra filosofiei yoga”, autor Mircea Eliade, datare cca 1930, exemplar unic;
  •  „Povestea unui om nenorocit”, autor Mircea Eliade, exemplar unic, scriere din tinereţea autorului – lucrare publicată în „Cum am găsit piatra filosofală”.

La eveniment vor participa Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, și Adrian Cioroianu, directorul general al Bibliotecii Naţionale a României. Cel din urmă este istoric și profesor universitar, cunoscut publicului datorită emisiunii „5 minute de istorie”, difuzate ani la rând la TVR.

„Cu această ocazie, vom marca Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor (23 aprilie), Ziua Bibliotecarului din Romania (14 aprilie) și, totodată, împlinirea a 10 ani de la inaugurarea sediului nou al Bibliotecii, din Bd. Unirii, nr. 22″, se precizează în comunicat.

Opera completă a lui Mircea Eliade ar putea ocupa peste 80 de volume. Acesta a fost o personalitate importantă a culturii naționale, devenind membru al Academiei Române în 1990, după moartea sa. Putem aminti câteva din capodoperele sale literare:

  • Romanul adolescentului miop, roman (1928)
  • Maitreyi, roman (1933)
  • Huliganii, roman (1935)
  • Nuntă în cer, roman (1939)
  • La țigănci, nuvelă (1959).

Despre Emil Cioran se poate spune că este desemnat a fi nihilistul prin excelență. Acesta a fost interesat de probleme existențiale serioase, printre care problema morţii şi a suferinţei. Printre scrierile sale în limba română se numără Pe culmile disperării, București, 1934; Cartea amăgirilor, București, 1936; Schimbarea la față a României, București, 1936; Lacrimi și sfinți, București, 1937; Amurgul gîndurilor, 1940; Îndreptar pătimaș, 1991.

 

 

Distribuie:

Am absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, iar în prezent sunt profesoară de limba și literatura română. De-a lungul timpului, am cochetat cu scrierea creativă, și, de asemenea, am avut diverse colaborări și contribuții literare (mi-am publicat prima carte în 2016, la doar 17 ani). Mă pasionează poezia optzecistă și cea contemporană, iar în timpul liber sunt un bun degustător de cafea.