“Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educației financiare. Cred însă că este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatice”, a declarat președintele Klaus Iohannis joi, în deschiderea Forumului Educației Financiare, eveniment organizat în cadrul ASE. Șeful statului a confirmat faptul că pandemia și criza economică “ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice” și că țara s-a îndepărtat astfel de la obiectivele sale strategice, susținând în context: “Calitatea politicilor economice, a legilor și a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educație economică sănătoasă, care să genereze decizii și măsuri responsabile”.

Educația financiară

Iohannis este de părere că “educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat.” El continuat însușindu-și mai multe avansuri făcute de economia românească ca urmare a aderării la UE, precum și considerații generale legate de tendințe economice globale, totul conducând la complimentarea inițiativelor recente privind introducerea educației financiare:

“În acest context, este lăudabil că România se poziționează astăzi în rândul statelor europene fruntașe prin introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie în școli. Însă, la fel ca și în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane și a materialelor educaționale este cea care va face diferența. De altfel, regândirea abordărilor educaționale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor și studenților la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcțiile proiectului România Educată.”

Nevoia de “proiecte concrete și pragmatice”

Iohannis este de părere că deși evenimente simbolice precum ziua educației financiare sunt bune, România are nevoie de “proiecte concrete și pragmatice”. Discursul președintelui a continuat cu o serie de probleme întâmpinate de ultimele guverne, dominate de PSD și PNL, partidele care se află și acum la guvernare:

“Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi și creșterea rapidă a datoriei publice.

Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac și mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflației.

Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei prețurilor la energie, intensificarea drastică a inflației în ultimele luni, pentru a menționa doar câteva evoluții, necesită politici responsabile și reforme care să ofere reziliență economiei și să modernizeze România.”

Președintele a mai spus următoarele:

“calitatea politicilor economice, a legilor și a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educație economică sănătoasă, care să genereze decizii și măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilității monetare și a echilibrelor macroeconomice.”

Share.

Student la facultatea de Traducere și Interpretare din cadrul Universității de Construcții București. Scriu articole de plăcere, jurnalismul fiind una dintre pasiunile mele și sper să reușesc în viață mergând pe acest drum.