Redacția noastră a luat legătura cu Robert Avram, președinte al Consiliului Național al Elevilor. Ce a răspuns Robert când l-am întrebat ce ar face dacă ar fi Minsitrul Educației și ce părere are în legătură cju scandalul de la Olimpiade din acest an, totul în interviul de mai jos.
Robert Avram a devenit, de curând, președinte al Consiliului Național al Elevilor. El fost la conducerea Consiliului Județean al Elevilor Prahova.
Robert, ce părere ai despre noua structură a anului școlar ?
Robert ne spune că noua structură a anului școlar a fost propupă în urma unor analize desfășurate atât în țară, cât și în afară. De subliniat este faptul că schimbarea nu este atât de mare. Dar, pas cu pas, poate se vor rezolva toate problemele din educație.
“Noua structură a anului școlar a fost propusă în urma analizelor pe care experții în educație le-au desfășurat nu numai în România. Totuși, trebuie să subliniem faptul că nu avem parte de o schimbare așa de mare precum pare a fi – în realitate, singurele două diferențe „majore” sunt legate de vacanța din luna octombrie (care, până acum, se acorda doar elevilor din învățământul primar și preșcolar) și cea din luna februarie (generic cunoscută drept vacanța „intersemestrială”, care de anul viitor va fi diferențiată în funcție de județ, la decizia fiecărui inspectorat școlar).
Atât Consiliul Național al Elevilor, cât și reprezentanții părinților și profesorilor au susținut propunerea de modificare a structurii anului școlar, deoarece vom putea pune, în sfârșit, mult mai mult accent pe curba de efort a elevilor și chiar și a profesorilor – după 7-8 săptămâni în care motoarele tale sunt turate la maximum ai nevoie de o pauză scurtă, în care să îți poți regenera bateriile. În plus, modulele de studiu alternate cu module de repaus reprezintă chiar și modele de succes la nivel internațional,” spune Robert.
Acesta este de părere că modul în care se va face evaluarea periodică trebuie să fie bine stabilit și tratat cu mai multă importanță și că nu contează neapărat cum este structura anul școlar, ci mai degrabă, rezultatele.
“Personal, cred că mai important este ca de acum înainte să determinăm mult mai bine modul în care se va face evaluarea periodică (care ar fi trebuit să existe oricum în școlile din România), folosind instrumente pedagogice moderne, pentru că, în fond, structura anului școlar reprezintă doar calendarul după care activitatea de învățare se desfășoară, indiferent că este împărțită în semestre/trimestre/module sau orice altă denumire ar mai putea avea.
Întrebarea concretă este – ce facem ca în aceste perioade de învățare să atingem rezultate excepționale din punct de vedere al învățării și cum creionăm instrumente care să asigure o creștere a calității actului educațional de la clasă?”, ne mai spune Robert Avram.
Sorin Cîmpeanu tocmai a declarat că elevii cu rezultate excepționale la olimpiade ar putea să intre la liceu fără examenul de Evaluare Națională – Cum arată această decizie pentru tine/elevi?
Întrebat cum se vede această ideea ca elevii cu rezultate excepționale la olimpiade ar putea să intre la liceu fără examenul de Evaluare Națională, Robert ne-a spus că ar fi o recunoaștere a eforturilor pe care elevii olimpici o așteptau de foarte multă vreme.
“Este o recunoaștere a eforturilor pe care elevii cu rezultate excepționale la olimpiadele naționale și internaționale o așteptau de foarte multă vreme. Practic, se preia modelul folosit la admiterile în învățământul superior.
După declarațiile ministrului, a fost pus în consultare publică un proiect de OUG care modifică Legea educației naționale nr. 1/2011, astfel încât să introducă această posibilitate de admitere, peste numărul maxim de elevi din respectiva formațiune de studiu/clasă.
În perioada imediat următoare, Consiliul Național al Elevilor va formula un amendament pentru această prevedere, astfel încât pentru admiterea la liceu fără Evaluarea Națională să fie luate în considerare și premiile II, respectiv premiul al III-lea de la olimpiadele naționale, nu numai premiul I, ținând cont de faptul că diferențele dintre punctajele olimpicilor sunt, de multe ori, de câteva sutimi sau 2-3-4 puncte maximum.
Practic, aceste diferențe de punctaje nu pot face o reală comparație între competențele și cunoștințele deprinse de un alt olimpic, motiv pentru care suntem de părere că recompensate ar trebui să fie eforturile tuturor celor care ocupă un loc pe podium.
În fond, doar susținând în mod constant olimpicii și implementând măsuri de sprijin pentru aceștia putem promova în mod constant dorința de perfecționare continuă a elevilor a căror motivație a scăzut drastic de la începutul pandemiei,” ne spune președintele Consiliului Național al Elevilor.
Ce spui despre condițiile dezastruoase pe care le-au întâmpinat olimpicii la cazare?
L-am întrebat pe Robert ce părere are despre condițiile dezastruoase pe care le-au întâmpinat olimpicii la cazare. Acesta ne-a răspuns că este inadmisibil să se întmâple una ca asta.
“Chiar acum câteva zile am avut o poziție publică pe marginea acestui subiect și am spus, inclusiv atunci, că este inadmisibil ca elevii olimpici și profesorii lor să fie întâmpinați de condiții, de foarte multe ori mizere, care nu pot atinge nici măcar un minim standard de calitate.
În județele în care reclamațiile se confirmă, participanții au devenit victimele unor decizii manageriale și logistice nefundamentate și total eronate, fapt pentru care am solicitat Ministerului Educației să analizeze cu atenție modul în care s-au desfășurat și se desfășoară toate etapele naționale ale competițiilor școlare la acest moment și, acolo unde derapajele de la normele de bază de organizare ale unor evenimente de o asemenea amploare sunt probate, să fie aplicate sancțiuni corespunzătoare, astfel încât pe viitor să nu ne mai lovim de asemenea probleme,” este de părere Robert.
De asemenea, acesta consideră că inspectoratele școlare ar fi trebuit să își ia mai în serios atribuțiile și să facă tot ce le stă în putință pentru a le asigura elevilor condiții optime.
“Inspectoratele școlare care și-au asumat organizarea acestor evenimente, la 2 ani de când ele au fost suspendate, ar fi trebuit să își ia mult mai în serios atribuțiile care le revin și să facă tot ceea ce le stă în putință pentru a evita problemele care pot apărea, pentru că o parte din problemele care țin de organizarea efectivă a probelor au fost sesizate inclusiv pe parcursul desfășurării etapelor județene,” a continuat acesta.
CITEȘTE MAI MULTE AICI – Statul român nu apreciază elevii olimpici – Bătaie de joc la Olimpiada Națională de Limba Engleză
Dacă ai fi Ministrul Educației, ce ai schimba în sistemul de învățământ?
Întrebarea care i-a plăcut cel mai mult lui Robert a fost ce ar face dacă ar fi Ministrul Educației. La fel ca noi toți, este de părere că sistemul de învățământ are foarte multe probleme, iar despre schimbări, ne spune el, ar putea să vorbească zile întregi.
“O întrebare foarte bună… Sistemul de învățământ din România are atât de multe probleme care s-au acutizat în ultimii ani încât nu aș putea alege un singur lucru și am putea vorbi despre schimbările care trebuie făcute ore și chiar zile în șir.
Totuși, o să mă rezum la un singur aspect – arhitectura curriculară, cu precădere cea de la liceu, pentru că aici sunt cele mai mari deficiențe, la gimnaziu fiind făcute o serie de modificări în urmă cu câțiva ani.
La liceu, actualele planuri-cadru (documentele care reglementează materiile studiate în funcție de profil și specializare, numărul de ore pe săptămână și modul de împărțire a acestora – trunchi comun, curriculum diferențiat și curriculum la decizia școlii, sau acele materii numite generic „opționale”) pentru liceu au fost adoptate în anul 2009 și este absurd să afirmăm că ele mai sunt adaptate la nevoile actualei generații de elevi.
Deși au existat în ultimii ani mai multe momente în care Ministerul Educației și-a dorit să modifice planurile cadru pentru liceu, niciuna din propunerile cu care decidenții au venit nu aducea o schimbare de substanță pentru educația românească, ci doar muta o oră dintr-o parte în alta, evitând astfel problema de fond.
Atât eu, cât și colegii mei din Consiliul Elevilor, suntem de părere că reforma curriculară nu mai poate suferi amânare și trebuie continuată.
Printre solicitările elevilor reprezentanți trebuie să amintim: redenumirea curriculumului la decizia școlii (materiile opționale) în curriculum la decizia elevului din oferta școlii.
Aceste lucruri sunt neccesare pentru a putea sublinia importanța implicării active a elevilor atât în faza de creionare a ofertei, cât și în alegerea și implementarea ei la nivel de clasă creșterea ponderei materiilor alese de elevi.
Vorbim despre acest lucru, cu precădere în ciclul superior al liceului, astfel încât să putem vorbi de axarea pe specializarea într-un domeniu anume, specific filierei și specializării alese de elev și, nu în ultimul rând, regândirea elementelor de curriculum, astfel încât să le putem axa pe dobândirea de competențe și mai puțin pe cunoștințe (care, atenție, nu trebuie uitate, ci îmbinate cu seturile de competențe-cheie care trebuie deprinse de elevi).
Este necesar, mai ales pentru că în societatea în care trăim informația este la doar un click distanță, iar școala nu mai este singura sursă de informare,” transmite Robert.
Acesta este de părere că în școală cel mai important este să înveți competențele de bază, precum cele sociale și de comunicare sau antreprenoriale, dar și să pui în practică ceea ce ai învățat.
“Este mai important ca în școală să poți deprinde competențe de bază precum cele sociale și de comunicare, antreprenoriale, să înveți să înveți, să înveți să te documentezi și, poate cea mai importantă competență pe care majoritatea elevilor, din cauza faptului că școala dă uitării competențelor, o pierd, competența de a știi să pui în practică noțiunile teoretice pe care le înveți în liceu.
Pe final, aș mai menționa un aspect care sunt sigur că ne va face să înțelegem de ce elevii spun că reforma curriculară este atât de urgentă: elevii care în acest an școlar au început clasa a IX-a fac parte din prima generație de elevi care a intrat în clasa pregătitoare în anul 2012 și care, încă de pe atunci, a avut parte de un parcurs educațional substanțial modificat față de celelalte generații, care a presupus schimbări majore în curriculum, axând planurile cadru și activitatea de la clasă pe dobândirea de competențe.
Atunci, a fost un mare pas spre o reformă reală, însă, din păcate, lucrurile s-au oprit acolo. Ei bine, acum, această generație de elevi a început să studieze (și o va face în continuare, pentru că planurile cadru, din păcate, nu se mai regăsesc pe lista priorităților Ministerului Educației) după planuri cadru învechite, aprobate în 2009 și care pun accent pe total alte aspecte decât acești elevi erau obișnuiți.
Tot ei sunt prima generație care a susținut un alt tip de Evaluare Națională, la fel, axată pe competențe și care, la finalul liceului, vor susține un Bacalaureat axat pe cunoștințe. Practic, colegii mei și parcursul lor educațional au devenit victime ale inconsecvenței autorităților,” completează Robert.
Ești de acord cu faptul că feedback-ul este mult mai important decât o simplă notă în catalog?
Iar pe final, acesta ne spune că întrebări precum „Ce notă am luat?” ar trebui să dispară din vocabularul unui elev și să se transforme mai degrabă în „Ce am învățat?”.
“Bineînțeles că da. Acesta a fost și unul din argumentele pe care Consiliul Național al Elevilor l-a folosit în multiplele discuții cu reprezentanții Ministerului Educației pe tema modificărilor care vor fi introduse în procesul de evaluare începând cu anul școlar 2022-2023.
A venit momentul să înțelegem că evaluarea în sine ar trebui să devină un proces de învățare, care să nu ducă la ierarhizarea fără sens a elevilor în funcție de note (care, în fond, nu arată nici competențele și nici cunoștințele elevilor în totalitate, ci reprezintă doar rezultatul „prestației” de la un moment dat, moment în care elevul poate fi stresat, poate are câteva probleme majore în viața personală care nu îl lasă să se concentreze etc.), iar întrebarea „Ce notă am luat?” ar trebui să iasă treptat din vocabularul nostru și să se transforme în „Ce am învățat?”.
Ne-am arătat disponibilitatea ca în perioada imediat următoare să lucrăm îndeaproape cu Ministerul Educației, experții în educație și reprezentanții profesorilor și părinților pentru a găsi cele mai bune modificări care pot fi implementate începând din anul școlar viitor și vom pune pe agenda discuțiilor inclusiv propunerile pe care CNE le-a făcut în urmă cu puțin timp, care pot fi analizate chiar aici: ” a concluzionat Robert Avram, președinte al Consiliului Național al Elevilor.