Bacul de la limba și literatura română necesită multă pregătire, de asemenea și strategie de învățat, având în vedere că avem foarte multe teme de studiat.

Eseul pe care trebuie să îl scrii la subiectul 3 de la limba română valorează 30 de puncte și este cea mai grea parte din tot examenul.

Unii ar zice așa, dar nu este neapărat așa. Cu cât te pregătești mai bine și mai smart, cu atât mai multe șanse ai să faci subiectul 3 de la bac aproape de perfect!

Vreau să trecem împreună prin tot ce avem de pregătit și să încercăm să ne dea seama cum să ne învățăm smart pentru eseul de la bac la română și ce structură să folosim la eseu pentru a spori șansele de a lua punctaj maxim!

Ce trebuie să învăț pentru subiectul 3 de la bac la romană?

Dacă nu ești sigur ce trebuie să înveți pentru bac la română la subiectul 3, îți las lista cu cei 17 autori canonici:

Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu, E. Lovinescu, Marin Sorescu, Marin Preda, Nichita Stănescu.

1. Poezia

Poezia Romantică
Mihai Eminescu – Luceafărul sau Floare albastră (autor canonic)

Prelungiri ale clasicismului și ale romantismului
Octavian Goga – Rugăciune

Simbolismul, începuturile modernismului
George Bacovia – Plumb (autor canonic)

Poezia interbelică, modernismul
Tudor Arghezi – Testament (autor canonic)

Poezia interbelică, modernismul
Lucian Blaga – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (autor canonic)

Poezia interbelică, modernismul
Ion Barbu – Riga Crypto și lapona Enigel (autor canonic)

Poezia interbelică, tradiționalismul
Ion Pilat – Aci sosi pe vremuri

Poezia postbelică, neomodernismul
Nichita Stănescu – Leoaică tânără, iubirea (autor canonic)

2. Proza

Nuvela romantică
Negruzzi – Alexandru Lăpușneanul

Proza realistică, nuvela psihologică
Ioan Slavici – Moara cu noroc (autor canonic)

Basmul cult
Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb (autor canonic)

Romanul psihologic, modern de tip subiectiv
Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (autor canonic)

Romanul experienței
Mircea Eliade – Maitreyi

Romanul realist de tip obiectiv
Liviu Rebreanu – Ion (autor canonic)

Roman realist balzacian
George Călinescu – Enigma Otiliei (autor canonic)

Povestirea
Mihail Sadoveanu – Baltagul (autor canonic)

Romanul postbelic
Marin Preda – Moromeții (autor canonic)

Romanul postbelic scris după 1980 (la alegere)
Mircea Nedelciu – Zmeura de câmpie/ Filip Florian – Toate bufnițele

3. Dramaturgia

Comedia
I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută (autor canonic)

Teatrul postbelic
Marin Sorescu – Iona (autor canonic)

Drama
Camil Petrescu – Suflete tari (autor canonic)

4. Articole de critică literară

Perioada pașoptistă – Dacia literară

Criticismul junimist – Titu Maiorescu (autor canonic)

Modernismul interbelic – E. Lovinescu (autor canonic)

Cerințe subiectul 3 bac română (extrase din subiecte mai vechi)

Aruncăm o privire atentă pe cerințele care se tot dau la subiectul 3 de la bacul de la română, ca să înțelegem exact ce particularități din operele literare avem de pregătit. De-ndată ce înțelegi ce se cere pentru fiecare specie literară (asemănător la toate), vei știi pe ce să te concentrezi și cum să structurezi eseul de bac de la română.

Potențiale cerințe [POEZIE] pentru eseu bac română

Tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat

Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.

 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o orientare literară, într-o perioadă, într-un curent cultural/ literar sau într-o orientare tematică
  • prezentarea a două imagini/ idei poetice, relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat
  • ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei și viziunii despre lume (de exemplu: laitmotiv, figuri semantice/ tropi, elemente de prozodie etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat.

Potențiale cerințe [PROZĂ] pentru eseu bac română (text narativ)

Tema și viziunea despre lume dintr-un text narativ studiat

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți tema și viziunea despre lume dintr-o nuvelă studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o orientare tematică
  • ilustrarea temei nuvelei studiate prin două episoade/ citate/ secvențe comentate
  • prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din nuvela studiată (de exemplu, acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau temă se reflectă în nuvela studiată

Particularitățile de construcție a personajului dintr-un text narativ studiat

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți particularitățile de construcție a personajului dintr-un text narativ studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele din textul studiat
  • relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrate prin două episoade/ citate/ secvențe comentate
  • ilustrarea a patru elemente de structură și compoziție ale textului, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, incipit, final, perspectiva narativă, relații temporale și spațiale, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului narativ studiat în construcția personajului ales.

Relația dintre două personaje dintr-un text narativ studiat

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un roman psihologic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul psihologic studiat
  • evidențierea, prin două episoade/ citate/ secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje
  • ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje

Potențiale cerințe [DRAMATURGIE] pentru subictul 3 bac română

Tema și viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți tema și viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o orientare tematică
  • ilustrarea temei textului dramatic studiat prin două scene/ citate/ secvențe comentate
  • prezentarea a patru elemente de structură și compoziție ale textului dramatic, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau temă se reflectă în textul studiat

Particularitățile de construcție a personajului dintr-un text dramatic studiat

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele din textul dramatic studiat
  • relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrate prin două scene/ citate/ secvențe comentate
  • ilustrarea a patru elemente de structură și compoziție ale textului dramatic, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului dramatic studiat în construcția personajului ales.

Relația dintre două personaje dintr-un text dramatic studiat

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din textul studiat
  • evidențierea, prin două episoade/ citate/ secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje
  • ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje

Cum se punctează eseul pe care îl vei scrie la subiectul 3 de la bac?

Pentru început, trebuie să știi că modul în care vei elabora eseul după reperele evidențiate la fiecare punct de mai sus din cerințe este la alegerea ta. Poți jongla cu ele după propria inspirație, însă de notat este faptul că trebuie să le respecți și să punctezi tot ce se cere în cerință cu sfințenie!

De reținut că eseul tău trebuie neapărat să aibă o structură de tipul:

Introducere
Cum a apărut opera literară, epocă, specie literară, o idee despre personaje (dacă tema este de a prezenta relația dintre două personaje)
Cuprins
Punctarea tuturor reperelor necesare din cerință
Concluzie
O scurtă concluzie a tot ce s-a prezentat în cuprins, dar care nu introduce noțiuni noi, ci este legată direct de afirmațiile din cuprins)

Cum se acordă punctajul pentru eseu?

➜ 14 puncte maxim pentru conținutul eseului (ce scrii în el)

  • vei primi până la 4 puncte pentru fiecare reper din cerință (total de maxim 16 puncte doar dacă respecți cerința și cuprinzi în conținutul eseului tot ce se cere)

16 puncte maxim pentru redactarea eseului (modul în care îl scrii și organizezi ideile)

  • vei primi până la 3 puncte pentru cum organizezi ideile din cadrul eseului (în funcție de cât de bine reușești să redactezi eseul: să ai cursivitate în ceea ce scrii, să argumentezi cu citate/ momente din operă)
  • vei primi până la 2 puncte dacă folosești un limbaj adecvat (limbaj literar – te poți inspira din relatările criticilor literari, poți folosi citate, cuvinte noi etc)
  • vei primi până la 2 puncte pentru ortografie (dacă scrii corect gramatical/ ortografic – poți primi până la maxim 2 puncte)
  • vei primi până la 2 puncte pentru folosirea corectă a punctuației
  • vei primi până la un punct pentru așezarea în pagină, lizibilitate
  • vei primi până la un punct dacă te încadrezi în limita de cuvinte cerută

Structură eseu pentru subiectul 3 bac română cu model rezolvat [Pas cu pas]

Înainte de toate, reține că redactarea corectă și structura subiectului 3 de la bac este extrem de importantă:

➜ trebuie să scrii frumos, lizibil astfel încât textul să fie ușor de citit

➜ să folosești aliniate, să lași spații între introducere, cuprins și concluzie pentru a evidenția structura folosită

➜ mai bine să folosești fraze mai scurte, decât să scrii o frază de 5-6 rânduri în care se pierde firul logic sau nu reușești să fii coerent

➜ reține doar ideile importante din ceea ce înveți/ citești și le dezvolți. Este foarte mult de învățat și consider că învățatul pe de rost nu e bun

➜ dacă nu-ți amintești mare lucru, scrie ce știi, povestește opera așa cum îți amintești și încearcă să prezinți acțiunea, personajele, momente importante etc.

Model Eseu Bac

Redactează un eseu de 600-900 cuvinte (două-trei pagini), în care să prezinți tema și viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o orientare tematică
  • ilustrarea temei textului dramatic studiat prin două scene/ citate/ secvențe comentate
  • prezentarea a patru elemente de structură și compoziție ale textului dramatic, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.)
  • susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau temă se reflectă în textul studiat

Pasul 1.
Începem prin a face o scrută introducere prin care să prezentăm contextul comediei ca și operă, când a apărut și unde, ce prezintă pe scurt!

 

Comedia  ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale a apărut în 1884, și a fost publicată un an mai târziu în revista „Convorbiri literare”, XVIII, nr. 11. O scrisoare pierdută este o capodoperă a genului dramatic, reprezentând o comedie de moravuri în care sunt satirizate aspecte ale societății contemporane autorului, prezentând, cu precădere lupta electorală din anul 1883. Totodată, este una dintre cele 4 comedii ale lui Caragiale pe lângă „O noapte furtunoasă”, „D-ale carnavalului”, „Conu Leonida față cu reacțiunea”, opere în care scriitorul urmărește surprinderea moravurilor societății burgheze din acea perioadă.

Pasul 2.
Rezolvăm primul punct din cerință

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o orientare tematică

 

Comedia este o specie a genului dramatic, care stârnește râsul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situații neașteptate cu final fericit.

Personajele comediei aparțin unor tipologii clasice, sursa principală a comicului fiind contrastul dintre aparență și esență. Comedia cuprinde diferite forme de comic, cum ar fi umorul, ironia, comicul de situație, comicul de moravuri, de caracter, precum și de limbaj sau de nume.

Apartenența comediei la textul dramatic este justificată prin diverse caracteristici specifice, cum ar fi structura textului în acte și scene, reprezentarea scenică, folosirea dialogului și a monologului ca forme de expunere, precum și didascaliile sau intervențiile autorului în piesă.

Comedia ”O scrisoare pierdută” aparține realismului clasic, având în prim plan societatea și satirizarea unor aspecte sociale. Mai mult, în comedia lui I.L.Caragiale regăsim spiritul de observație acut, veridicitatea obțiunută prin tehnica acumulării detaliilor sau folosirea unui limbaj specific pentru individualizarea personajelor, cum ar fi ”prostul fudul”, ”canalia”, ”cocheta”.

Pasul 3.
Rezolvăm punctul 2 din cerință

  • ilustrarea temei textului dramatic studiat prin două scene/ citate/ secvențe comentate

 

Tema comediei ”O scrisoare pierdută” constă în satirizarea vieții publice (alegeri pentru cameră, șantaj, falsificarea listelor) și de familie (triunghiul conjugal) a unor politicieni din societatea românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea. 

Viziunea despre lume este una clasică prin critica adusă unor moravuri sociale ale vremii: imoralitate, abuz în serviciu, incultură, demagogie, parvenitism.

În primul act, pierderea scrisorii de amor s-a produs înainte de începerea comediei, astfel că expozițiunea (existența triunghiului conjugal și a unui conflict de interese între două grupuri politice) și intriga se reconstituie din replicile personajelor.

Scena inițială prezintă personajele Ștefan Tipătescu și Pristanda, care citesc ziarul lui Nae Cațavencu ”Răcnetul Carpaților”, și numără steagurile. Veniriea lui Trahanache cu vestea deținerii scrisorii de amor către adversarul lor politic declanșează conflictul dramatic principal.

Actul al doilea începe cu numărarea voturilor, cu o zi înaintea alegerilor. Astfel, se declanșează conflictul secundar, care expune teama grupului Farfuridi-Brânzovenescu de a nu fi trădați de prefectul Tipătescu. În acest act, apare un conflict care suprinde șantajul ca fiind forma directă de negociere între actorii politici ai piesei. În derularea acestui act, regăsim și încercările amorezilor Tipătescu și Zoe de a smulge scrisoarea șantajistului.

Actul al treilea prezintă ședința și discursurile electorale demagogice ale lui Cațavencu și Farfuridi din sala primăriei. Între timp Trahanache găsește o poliță falsificată a lui Cațavencu pe care intenționează să o folosească drept armă de șantaj.

La un moment dat se anunță numele candidatului numit de la centru  în persoana lui Agamemnon Dandanache. Lucru acesta creează haos în sală, învălmășeală  în care Cațavencu pierde pălăria cu scrisoarea care este găsită de cetățeanul turmentat și predată destinatarului Zoe.

În ultimul act se soluționează conflictului inițial, scrisoarea ajungând înapoi la Zoe Trahanache. Își face apariția în scenă Agamemnon Dandanache, mărturisind că ajunsese aici printr-o altă scrisoare compromițătoare, folosită ca armă de șantaj. Piesa se încheie cu festivitatea în cinstea noului candidat ales, condusă de însuși Cațavencu.

Urmărind îndeaproape aceste 4 acte, observăm că personajele reflectă realitatea timpului în care se petrece acțiunea, conferindu-i operei apartenența la realism. Caragiale, fiind considerat cel mare creator de tipuri din literatura română expune în această comedie diverse topologii pe care le caracterizează specific, spre exemplu: tipul încoronatului sau a înșelatului, tipul donjuanului, tipul cochetei, a demagogului sau a politicianului. Personajele sunt individualizate, în principiu prin limbajul pe care îl folosesc: forme greșite de exprimare, ticuri verbale care denotă incultura, inclusiv prostia exprimată în propriile cuvinte.

Pasul 4.
Rezolvăm punctul 3 din cerință

  • prezentarea a patru elemente de structură și compoziție ale textului dramatic, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.)

 

Titlul pune în evidență intriga și contrastul comic dintre aparență și esență. Pretinsa luptă pentru putere politică se realizează, de fapt, prin lupta de culise, având ca instrument de șantaj politic ”o scrisoare pierdută”, reprezentând totodată pretextul dramatic al comediei.

Formularea nehotărâtă ”o scrisoare” reprezintă banalitatea întâmplării, iar pierderea succesivă a acesteia amplifică repetarea întâmplării în contexte diferite, dar cu același efect.

Acțiunea comediei este plasată în timp și spațiu ”în capitala unui județ de munte, în zilele noastre”, totuși vag exprimate pentru a avea efect de generalizare a evenimentelor de acest fel, care s-ar putea petrece oriunde în țară.

Intriga piesei pornește de la o întâmplare banală, mai exact pierderea unei scrisori intime, compromițătoare pentru reprezentanții locali ai partidului aflat la putere și găsirea ei de către adversarul politic, care o folosește ca instrument de șantaj.

Conflictul dramatic principal constă în lupta pentru putere dată între două grupuri politice opuse: Ștefan Tipătescu, Zaharia Trahanache și soția acestuia, Zoe pe de-o parte, iar de cealaltă parte o grupare independentă reprezentată de Nae Cațavencu, un avocat ambișios și proprietar al ziarului ”Răcnetul Carpaților”.

Conflictul principal are la bază contrastul dintre aparență și esență a personajelor politice, iar conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi – Brânzovenescu, care se tem de trădarea prefectului.

Tensiunea dramatică este susținută de desfășurarea evenimentelor, care în final duc către rezolvarea conflictului și oferă un final fericit piesei.

Pasul 5.
Rezolvăm punctul 4 din cerință

  • susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau temă se reflectă în textul studiat

 

În opinia mea, ”O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale este o comedie în adevăratul sens al cuvântului, deoarece sursele comicului sunt diverse și expun intențiile autorului de a satiriza defectele unei societăți plină de moravuri, chiar în campania electorală.

Comicul de moravuri vizează viața de familie (triunghiul conjugal) și viața politică (corupția, șantajul), iar comicul de intenție este prezentat prin atitudinea scriitorului față de personaje și folosesirea auto-caracterizarii acestora prin limbaj, ceea ce întărește contrastul comic și mai mult.

Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice din societate și expune defectele reale ale acestora, de cele mai multe ori aceste defecte fiind sancționate prin râs de către scriitor (prostia lui Farfuridi, senilitatea lui Dandanache etc).

Comicul de nume expune originea personajelor, chiar mai mult, individualizează personajele comediei. Spre exemplu, Trahanache provide de la ”trahana”, adică o cocă moale, ceea ce denotă caracterul ușor de modelat al acestuia, La fel, Dandanache, care vine de la ”dandana”, care înseamnă boacănă, gafă și reflectă acest lucru în acțiunile stângace ale acestuia. 

Totodată, comicul de situație susține tensiunea dramatică prin întâmplări neprevăzute, cum ar fi pierderea succesivă a scrisorii, creearea confuziei sau a coincidenței.

Pasul 6.

Creăm o concluzie scurtă asupra a tot ceea ce am expus în eseu/ ce putem reține din acest comentariu

 

În concluzie, folosirea tuturor mijloacelor expuse mai sus, piesa provoacă râsul și atrage atenția cititorilor sau spectatorilor prin expunerea realității, într-un mod critic și satirizat. Personajele create de scriitor oferă piesei o notă atât de evidentă prin care observăm că de multe ori ”scopul scuză mijloacele”.

 

Surse:
Lascăr, M. & Paicu, L. Varianta rapidă de pregătire a eseului pentru bacalaureat. Grup Editorial Art
ebacalaureat.ro

Distribuie:

Fondator al platformei thestudent.ro - Specialist Marketing - Content Writer. Obiectivul meu este acela de a crea cea mai mare comunitate online prin care tinerii pot accesa informație de calitate, utilă și corectă.