Îmi place foarte mult să interacționez cu oameni de altă naționalitate, în special oamenii cu cei care mă întâlnesc la facultate. Studenții pe care i-am întâlnit până acum au provenit din diferite țări, precum Olanda, Finlanda, Italia, Suedia, Germania, Canada, SUA, Coreea de Sud, Franța, China, dar și altele.
Mai târziu, am ajuns sa lucrez cu diferite naționalități: englezi, indieni, francezi. Fiecare provine din culturi diferite, astfel că fiecare dintre ei se deosebește cu ceva față de ceilalți. Este o oportunitate minunată să întâlnesc oameni străini și să pot observa diferențe culturale dintre noi.
Ce este cultura și ce sunt diferențele culturale?
Potrivit Asociației Americane de Sociologie, cultura reprezintă comportamentele, valorile, limba, regulile, tradițiile, arta, obiceiuri și alte caracteristici regăsite într-un grup de oameni.
În termeni mai simpli, cultura reprezintă ”stilul de viață” pe care îl au oamenii dintr-un anumit loc, adică cum trăiesc, în ce cred, cum gândesc, cum se comportă în societate și așa mai departe.
Diferențele culturale sunt caracteristicile unui grup care se deosebesc de caracteristicile culturale ale unui alt grup. Spre exemplu, diferențele culturale între două țări diferite pot fi: limba, tradițiile, gastronomia, credința etc.
Diferențe culturale în cadrul programului Erasmus
Experiența mea din facultate, precum și experiența dobândită prin intermediul programelor internaționale din care am făcut parte (Erasmus și Work and Travel) au reprezentat o perioadă din viață în care am învățat foarte mult despre oameni și culturi. În astfel de programe fiecare student vine din medii diferite, iar primul aspect care are impact asupra comportamentului este cultura.
Pe vremea în care eram student în Finlanda, înainte de a începe activitatea în proiectele din care făceam parte, un profesor ne-a ținut o prezentare despre diferențele culturale dintre noi. Ne-a vorbit despre Modelul lui Lewis, care ilustrează piramidal locul în care se află fiecare țară în ceea ce privește modul de lucru. Era absolut necesar să înțelegem cultura colegilor străini pentru a evita neînțelegerile.
Diferențe culturale explicate în Modelul lui Lewis
Richard Lewis a călătorit în 135 de țări și a ocupat funcții în peste 20 de companii situate în țări diferite. După ani de muncă, Lewis a ajuns la concluzia că oamenii se împart în 3 mari categorii atunci când vine vorba de comportament. În figura de mai jos, puteți observa unde se localizează fiecare țară din punct de vedere cultural.
- Linear-active
Oameni orientați spre sarcini (task-oriented), foarte organizați, se concentrează și execută un singur lucru atunci când lucrează și preferă să lucreze după o agendă bine strcturată. Aceltia se identifică prin raționament, simt nevoia să fie bine organizați și să lucreze după politici consistente. - Multi-active
Persoane emoționale, impulsive, care acordă o mare importanță familiei, sentimentelor, relațiilor, oamenilor în general. Le place să facă multe lucruri în același timp și nu sunt adepți ai agendelor/ planurilor. Aceștia sunt oameni care reușesc să-i bine-dispună pe cei din jur, să motiveze, să convingă. - Reactive
Oameni buni ascultători, care inițiază rar acțiuni sau discuții, preferând mai întâi să asculte și să stabilească poziția celuilalt, apoi reacționează la aceasta și își formează propria opinie. Aceștia acționează cu calm, iau decizii intuitive, gândesc și acționează pe termen lung, sunt buni ascultători și sunt empatici cu cei din jur.
După cum este evidențiat în figură, România face parte din categoria Multi-Active. Suntem caracterizați ca fiind deschiși, vorbăreți, prietenoși, emoționali. Îmi amintesc când profesorul de la facultate ne-a spus că noi suntem genul care pot realiza mai multe acțiuni pe moment, pe când nemții obișnuiesc să facă un lucru și atât (nemții intră în categoria linear-active).
Pe de altă parte, coreeni, chinezii și în general țările asiatice sunt genul care așteaptă comenzi și fac ceea ce li se spune (reactive). Aflând lucrurile acestea, modelul prezentat mai sus a deschis multe dezbateri între noi și a adus rezultate excepționale, ajungând să ne cunoaștem diferențele culturale și să empatizam unii cu alții.
Cele 4 dimensiuni ale lui Hofstede
Pentru a face o prezentare complexă a subiectului legat de cultură, am ales să vă expun succint și cele 4 dimensiuni culturale ale lui Hofstede, foarte studiate de altfel, pe la facultate. Nu am să intru în detalii, dar am să le expun și am să fac legătură cu ce am experimentat de-a lungul vieții de student.
Sociologul Geert Hofstede a făcut un studiu pe angajații companiei IBM prin anii 60-70′, observând 4 dimensiuni prin care se pot studia valorile culturale. Între timp, teoria sa a mai fost dezvoltată. Astfel, dimensiunile lui Hofstede sunt:
- Individualism-Colectivism
- Distanța față de putere
- Masculinitate-Feminitate
- Gradul de evitare a incertitudinii
Hofstede a acordat punctaje fiecărei țări, pe un interval de la 1-100, astfel că mai jos, vă las niște exemple.
Experiența cu studenții străini pe baza dimensiunilor culturale
Așadar, după ce am văzut și înțeles modelul Modelul lui Lewis și dimensiunile analizate de Hofstede, voi expune câteva dintre experiențele mele din facultate cu studenții străini. O experiență pe care nu o poți trece cu vederea este reprezentată de faptul că unele culturi sunt mult mai relaxate decât altele.
Asta am observat de-a lungul națiunilor vest-europene și nord-europene. Atunci când noi românii ne stresam că se apropie timpul să prezentăm rezultatele unui proiect, colegii noștri străini mergeau la petreceri. Suntem foarte diferiți, însă este important să ne respectăm culturile.
Egalitatea și inegalitatea dintre oameni
România este un popor cu o distanță foarte mare față de putere. Astfel, noi suntem formali atunci când ne adresăm unui superior și folosim pronume de politețe. Când am ajuns să îmi cunosc colegii, am observat că aproape nimeni nu folosea astfel de comportamente.
Profesorii erau strigați pe numele mic, obișnuiam să ne strângem mâna, vorbeam foarte relaxat. Eu m-am obișnuit cu situația și chiar mi-a făcut mare plăcere să slăbim distanța dintre noi. În schimb, am observat că indienii sau asiaticii nu au reușit să treacă peste șocul cultural, adresându-se în continuare cu ”sir”.
Nivelul de trai și bunăstarea studenților
În mod evident, un aspect care nu trebuie neglijat și despre care nu-mi face plăcere să vorbesc este nivelul de trai al studenților din diferite țări. Bunăstarea studenților se observă din obiceiurile lor, din bugetul pe care îl au la facultate, din lucrurile pe care le posedă.
La acest aspect, ne situăm cam la marginea prăpastiei. Evident, nu punem accent pe lucruri materiale, dar când vine vorba de distracție, de ieșit la masă în oraș sau orice altceva legat de experiențe, eu ca român m-am simțit inferior. Vreau doar să spun că valoarea banilor din țara noastră nu este aceeași cu valoarea banilor din alte țări, iar asta doare.
Starea de relaxare
Am observat că colegii mei străini nu sunt atât de muncitori pe cât suntem noi și nu încearcă să iasă din zona de confort așa cum o făceam noi. Noi o facem mai mult de nevoie, fiind obișnuiți să nu ni se servească totul de-a gata. Eram mereu numiți ”hard-workers”. Acest lucru ne pune undeva la fruntea clasamentului.
Suntem văzuți ca fiind muncitori, amabili, descurcăreți și ambițioși. Cel puțin, relatez aceste vorbe din experiențele pe care le-am trăit eu și colegii mei români, fiind student câte un semestru în Finlanda și Franța, precum și muncitor într-un parc de distracții din SUA.
Cumva, poate este de așteptat, deoarece noi venim dintr-o țară mai slab dezvoltată, iar când întâlnim un alt fel de sistem de învățământ, profităm la maxim. Aș putea adăuga că germanii sunt foarte cocoloșiti și apreciați pentru faptul că sunt cetățeni germani, de asemenea și nordicii. Ceea ce mă face să spun ”Bravo”, deoarece își merită statutul, dacă ne uităm la nivelul de educație sau la situația economică din țările lor.
Asumarea responsabilității
Suntem foarte diferiți, iar gradul de implicare și atitudinea diferă foarte mult de la un om la altul. În general, am observat că noi suntem mai curioși, mai băgăcioși și cu spirit de luare a inițiativei, asta în context internațional. La facultate în România, am observat că nu ne asumăm responsabilitatea, poate mai mult din frica față de eșec.
Asiaticii sunt foarte tăcuți, extrem de rar ai să îi auzi să scoată vreun cuvânt. Finlandezii, suedezii sunt mai rușinoși, mai tăcuți. Pe de altă parte, italienii, spaniolii, americanii sunt asemănători nouă, iar în general, liderii formali sau informali îi veți observa venind din aceste culturi.
Noi și alte naționalități precum cele expuse anterior, suntem cei care luăm inițiativa, suntem destul de des cei care ne asumăm riscuri și care ne descurcăm, indiferent de situație. Celorlalți, le place să ne urmeze.
Vezi experiențele Erasmus ale unor studenți plecați cu burse Erasmus în țări precum Franța, Finlanda, Cehia, Spania accesând secțiunea Erasmus din cadrul blogului. Îți las aici o experiență a unor studenți români din Republica Cehă și Experiența unei studente din Laponia, Finlanda.