Meseria de profesor este diferită în funcție de țară și cultură: salarii mari și educație descentralizată în Germania; libertate la clasă pentru profesorii din Finlanda, de asemenea, salarii mici și clase supraaglomerate în Israel, potrivit unei statistici realizate de FranceInfo.

Educația reprezintă primul scop în această perioadă în Franța. Anul acesta au loc alegerile pentru Palatul Élysée, iar multe dezbateri au în centru sistemul educațional: reforme, salarizare, schimbări în parcursul elevilor. Aceste dezbateri au loc intens de luni, iar datorită acestui fapt FranceInfo, publicație renumită din Franța, a realizat o cercetare despre profesorii și educația din Germania, Finlanda și Israel.

 

Iată analiza, concentrată pe trei țări – Germania, Finlanda, Israel, despre profesori, salariile lor, statut și rolul de la clasă, în funcție de ce au remarcat trei jurnaliști francezi ai publicației.

Germania

Meseria de profesor este bine văzută, spun aceștia, ,,[..] deficitul de cadre didactice datorat schimbărilor demografice este un alt factor care contribuie la nivelul ridicat al salariilor din țară. La finalul carierei, salariul poate ajunge la 5.500 de euro brut pe lună. Dar există diferențe semnificative între regiuni”.

În Germania, landurile coordonează sistemul educațional, sunt cele care stabilesc conținutul programelor de studii și al examenelor, dar și nivelul salariilor în funcție de grilele valabile în întreaga regiune. Mai exact, în Germania nu există un echivalent al sistemului national de educație, cum spre exemplu există în Franța sau chiar România. Profesorii aplică direct la școlile în care doresc să lucreze. Directorii de școli sunt cei care susțin interviurile și selectează candidații.

,,Un profesor debutant în învățământul primar câștigă între 3.500 și 4.000 de euro brut pe lună. În școlile gimnaziale și licee, salariile variază între 4.000 și 4.600 brut pe lună. Cele mai mari salarii sunt plătite profesorilor de liceu din Baden-Württemberg, cu 5.665 de euro brut pe lună”, mai notează FranceInfo.

 

Finlanda

Această țară este considerată adesea un model pentru educație. Din punct de vedere al testelor PISA, Finlanda se afla în topul țărilor europene.

,,Un profesor finlandez predă între 18 și 24 de lecții pe săptămână, la care se adaugă două ore de ședințe de predare. Aceștia trec printr-un proces de selecție drastic – rata de succes la examen variază între 8 și 20% – la finalul căruia trebuie să își “vândă” abilitățile directorilor și diriginților care îi vor angaja. Un sistem școlar de tip finlandez presupune, de asemenea, aproximativ 20 de elevi pe clasă și salarii de peste 3.000 de euro pe lună”, conform sursei citate.

În timp ce în România și Franța accentul este pus pe note, în Finlanda cuvintele cheie sunt “inițiativa elevilor” și “evidențierea calității elevilor”. Profesorul nu poate adăuga note mai mici de 4 din 10, însă are posibilitatea de a adapta lecția.

În plus, “nu există teama că un inspector școlar vă va aminti, ca profesor, programa școlară pe care o aveți de urmat: inspectoratul a fost desființat în anii 1990. Modelul finlandez încearcă să fie exportat. Există chiar organizații care vând know-how finlandez în străinătate – ele nu fac mai mult decât să amintească regulile valabile în orice reformă școlară: ai nevoie de timp, trebuie să mergi treptat și, mai presus de toate, ai nevoie de consens politic”.

 

Israel

Aici există multe timpuri de educație: multe școli publice, școli private, yeshivas – aceste școli în care se predă doar religia. Însă, dacă atenția este îndreptată către școala publică care aparține de stat, cercetarea arată că profesorii sunt plătiți destul de prost. La începutul carierei, profesorii au salarii derizorii. ,,Potrivit unei analize anuale a educației în țările OCDE, publicată în septembrie 2021, profesorii din această țară sunt plătiți mai puțin decât media, în timp ce clasele israeliene sunt printre cele mai aglomerate”, mai informează FranceInfo.

Comparat cu salariul unui ospătar israelian, salariul profesorului este mai mic. Unul din cinci profesori israelieni părăsește profesia în primii trei ani.

De asemenea, profesorii din Israel protestează de mult timp, criticând faptul că autoritățile din educație nu provin din rândul cadrelor didactice. Necesitățile, dupa cum spun aceștia, ar fi creșterea salariului și a prestigiului general al profesiei. Ca urmare, în Israel există un deficit real de profesori.

Distribuie:

Viitoare absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Loredana Calotă este o fire analitică, curioasă și, de asemenea, atentă la cerințele și problemele societății. Debutul a fost în radio, timp de aproximativ doi ani aceasta a lucrat ca redactor. A coordonat numeroase proiecte de voluntariat, în folosul copiilor din centrele de plasament, spitale și zonele defavorizate. A cochetat cu televiziunea, iar una dintre pasiunile ei este scrisul.